Iubitul meu cel mic face maine un an.
Inainte sa iasa din burtica, pe masa de operatie l-am pupat si i-am spus *ne vedem pe partea cealalta*. In momentul in care a iesit a inceput sa urle. S-a oprit ca in filme cand l-au apropiat de obrazul meu. Era moale si cald si il iubeam.
De atunci anul a fost un carusel in deriva...suntem noi 3 pe o bancuta si ne invartim ametitor de dimineata pana noaptea, si radem si urlam, si ne distram, si cantam si plangem, si ne jucam... si ne iubim.
Pentru Petru a fost dragoste la prima vedere... desi nu vrusesem sa il chem in spital sa ne vada in mediul ala mizer, stand cu o zi nenecesara in plus si murind de dorul lui, l-am chemat. Il iubeste neconditionat si simplu, ca un copil.
Pavel ma iubeste, ma adora pana la obsesie patologica. Ancora lui din Univers sunt eu. E ciudata senzatia si uneori neplacuta, avand in antecedente un copil total independent. Am acceptat situatia deoarece e crescut in alt mediu, un parinte sclav muncii din ziua 10 de viata si celalalt care l-a abandonat in mainile educatoarelor, ulterior bonei de la 9 luni. Ma gandesc cu tristete la toti ceilalti copii care nu au acces la parinti 9-10 ore pe zi! Cat de singuri si abandonati se pot simtii!
Incerc sa compensez cele 5 ore cand sunt departe de el prin multe imbratisari si pupaturi. Astuia ii plac! Ma linistesc cand il vad razand in hohote si cu ochii stralucind cand se joaca cu Petru.
Se iubesc si ii iubesc! Enorm!
La multi ani, Pavel Alexandru! Te iubeste ma-ma!
Friday, June 09, 2017
Saturday, October 29, 2016
Parizer pe paine
Va mai amintiti desigur gustul parizerului prajit in tigaie alaturi de 2 oua moi! Micul dejun al copilariei! Cine nu stie gustul asta inseamna ca e prea tanar si nu stiu ce cauta pe blogul asta...
Sunt cateva lucruri care iti raman foarte bine infipte in creier orice varsta ai avea, cum ar fi gusturile diferitelor mancaruri din copilarie. Am iubit pateul pe care nu il mancam decat la ocazii speciale, mai ales in excursiile cu cortul la munte, cand, din cauza ca eram multi copii la masa abia ne manjeau cate o felie de paine. Pufuletii cu lapte erau "cerealele" mele si cautam tot timpul sa ii las sa se inmoaie doar atat cat sa mai ramana crocanti. Bomboanele Cip si Helas din bidonasele galbene erau "deserturile" din camara. Batoanele de la paine, cu mac si chestia aia dulce de deasupra erau un deliciu cand imi ramanea 1 leu rest de la paine; am incercat si varianta moderna de batoane si am fost ff dezamagita...au un gust asa sintetic!
Din pacate acum nimic nu mai are acelasi gust...nu stiu din ce sunt fabricate!
Sunt cateva lucruri care iti raman foarte bine infipte in creier orice varsta ai avea, cum ar fi gusturile diferitelor mancaruri din copilarie. Am iubit pateul pe care nu il mancam decat la ocazii speciale, mai ales in excursiile cu cortul la munte, cand, din cauza ca eram multi copii la masa abia ne manjeau cate o felie de paine. Pufuletii cu lapte erau "cerealele" mele si cautam tot timpul sa ii las sa se inmoaie doar atat cat sa mai ramana crocanti. Bomboanele Cip si Helas din bidonasele galbene erau "deserturile" din camara. Batoanele de la paine, cu mac si chestia aia dulce de deasupra erau un deliciu cand imi ramanea 1 leu rest de la paine; am incercat si varianta moderna de batoane si am fost ff dezamagita...au un gust asa sintetic!
Din pacate acum nimic nu mai are acelasi gust...nu stiu din ce sunt fabricate!
Wednesday, October 26, 2016
Sculpturi monstruoase
Nu ma dau deloc o cunoscatoare a artei, moderne sau oricare, dar parerea mea ca unele sculpturi frizeaza ridicolul! Nici nu vreau sa intru in polemica "urateniei pamantului" care in final, desi e clar ca poporul nu a dat,la propriu, 2 bani pe ea, guvernul a decis ca e cazul sa o cumpere,tot cu banii poporului! Ma uit in schimb prin intersectiile Bucurestiului si vad cum rasar hidosenii care nu se pot numii sculpturi/statui, pe alea cat o fi dat statul? Porcariile din fata Teatrului National, Teapa din Piata revolutiei, niste chestii in Piata presei pe care nu pot sa le numesc, etc. Am inteles ca primaria s-a hotarat sa dea jos o sculptura care seamana relativ bine cu o pula, expusa tot in Piata Revolutiei. Pe aceasta tema am gasit un comentariu care m-a amuzat copios:
"Cand va hotara oare Primaria Capitalei sa indeparteze de pe scarile Muzeului de Istorie Nationala si monstruoasa sculptura nud, care il infatiseaza in chip grotesc,cu o potaie in brate si cu un phallus mult mai explicit, pe cel pe care il intituleaza "Imparatul Traian"? Aceasta autentica oribilitate este o adevarata blasfemie la adresa istoriei noastre nationale ?Am vazut, spre exemplu, de un 1 Martie un martisor legat de gatul falusului explicit al stramosului nostru intr-u istorie! S-a gandit cineva dintre capetele care au aprobat aceasta EXHIBARE BATJOCORITOARE ce vor gandi si zice copiii din clasele primare care vor urca scarile muzeului pentru a-l vizita?!Va mai avea vreun profesor curajul sa le explice ca acel sarantoc fara haine era Imparatul Romei, care mai apoi, impreuna cu Decebal au pus temelia simbiozei acestui neam? Va dati seama cat ridicol debordeaza piatra aceea scrijelita? Copii vor pastra pe viata in mintea lor imaginea unui Traian chilot-less. De fapt, ceea ce s-a urmarit a fost tocmai luarea in derizoriu a istoriei genezei poporului roman si acest lucru a reusit pe deplin prin incultura celor care au aprobat profanarea scarilor Muzeului National de Istorie cu un rebut artistic fara nici un fel de valoare. Dar oare stau si ma intreb: Academia romana nu are nici un fel de opinie in aceasta "chestiune" a lui Traian expusa la vedere pe scarile cladirii cu cea mai multa Istorie Nationala, de pe cea mai faimoasa Cale a Bucurestiului?Oare ce-or zice despre noi si miile de turisti straini ale caror priviri le-ar fi atrase de strania si jalnica facatura? Si ne miram ca nu ne mai respecta nimeni!
Poate cineva din Redactie sa trimita aceste intrebari si la d-na Primar general? "
PS.Undeva in acel Muzeu se afla o replica a mulajului in marime naturala a Columnei lui Traian(in sectiuni). De ce oare nu s-a reconstituit si pus intr-una din pietele centrale ale Bucurestiului, ca simbol al acelei geneze.Capitala este si asa saraca in asemenea marturii." Scris pe Hotnews de Azra.
"Cand va hotara oare Primaria Capitalei sa indeparteze de pe scarile Muzeului de Istorie Nationala si monstruoasa sculptura nud, care il infatiseaza in chip grotesc,cu o potaie in brate si cu un phallus mult mai explicit, pe cel pe care il intituleaza "Imparatul Traian"? Aceasta autentica oribilitate este o adevarata blasfemie la adresa istoriei noastre nationale ?Am vazut, spre exemplu, de un 1 Martie un martisor legat de gatul falusului explicit al stramosului nostru intr-u istorie! S-a gandit cineva dintre capetele care au aprobat aceasta EXHIBARE BATJOCORITOARE ce vor gandi si zice copiii din clasele primare care vor urca scarile muzeului pentru a-l vizita?!Va mai avea vreun profesor curajul sa le explice ca acel sarantoc fara haine era Imparatul Romei, care mai apoi, impreuna cu Decebal au pus temelia simbiozei acestui neam? Va dati seama cat ridicol debordeaza piatra aceea scrijelita? Copii vor pastra pe viata in mintea lor imaginea unui Traian chilot-less. De fapt, ceea ce s-a urmarit a fost tocmai luarea in derizoriu a istoriei genezei poporului roman si acest lucru a reusit pe deplin prin incultura celor care au aprobat profanarea scarilor Muzeului National de Istorie cu un rebut artistic fara nici un fel de valoare. Dar oare stau si ma intreb: Academia romana nu are nici un fel de opinie in aceasta "chestiune" a lui Traian expusa la vedere pe scarile cladirii cu cea mai multa Istorie Nationala, de pe cea mai faimoasa Cale a Bucurestiului?Oare ce-or zice despre noi si miile de turisti straini ale caror priviri le-ar fi atrase de strania si jalnica facatura? Si ne miram ca nu ne mai respecta nimeni!
Poate cineva din Redactie sa trimita aceste intrebari si la d-na Primar general? "
PS.Undeva in acel Muzeu se afla o replica a mulajului in marime naturala a Columnei lui Traian(in sectiuni). De ce oare nu s-a reconstituit si pus intr-una din pietele centrale ale Bucurestiului, ca simbol al acelei geneze.Capitala este si asa saraca in asemenea marturii." Scris pe Hotnews de Azra.
Monday, October 24, 2016
Pe cine iubesti mai mult? Pe mami sau pe tati?
Ba pe ma-ta! Cea mai proasta si cretinoida intrebare din lume! Se uita bietii copii bulversati cand la mama cand la tata pentru un semn de ajutor. Mai nou Petru e intrebat: "il iubesti pe fratele tau?" la care el raspunde cu o ignorare totala. Evident ca il iubeste dar nu vrea sa raspunda, cum nu raspunde la alte intrebari tampite ca: "cati ani ai, iti place la gradinita, unde e nasul, stii sa numeri, stii o poezie?".
Nu stiu de ce oamenii mari au impresia ca daca au in fata un copil de la 2-3 ani in sus trebuie sa ii terorizeze cu un interogatoriu sau sa ii distreze pe ei cu tot felul de maimutareli. Un lucru inteligent nu stiu sa spuna gen: "uite ti-am adus o banana care vine tocmai din Brazilia, o tara departe, peste ocean unde e o jungla mare cu multi papagali si serpi!"...ah,dar am uitat, nu mai aduce nimeni banane!
Si apropos de iubit: Petru seara la culcare imi spune un pomelnic de oameni pe care ii iubeste: mami, tati, Pavel, ulicu, ulica, Ioan, ulica si ulicul lui Ioan, Carol, mama si tatal lui Carol, Carla, mama si tatal Carlei, Sebi, Victor si Maria cu ambii parinti....si probabil am mai uitat cativa!
Nici macar nu stie ca iubirea e o cantitate pe care o poti oferi mai mult sau mai putin!
Voi ati auzit de asa ceva?
Nu stiu de ce oamenii mari au impresia ca daca au in fata un copil de la 2-3 ani in sus trebuie sa ii terorizeze cu un interogatoriu sau sa ii distreze pe ei cu tot felul de maimutareli. Un lucru inteligent nu stiu sa spuna gen: "uite ti-am adus o banana care vine tocmai din Brazilia, o tara departe, peste ocean unde e o jungla mare cu multi papagali si serpi!"...ah,dar am uitat, nu mai aduce nimeni banane!
Si apropos de iubit: Petru seara la culcare imi spune un pomelnic de oameni pe care ii iubeste: mami, tati, Pavel, ulicu, ulica, Ioan, ulica si ulicul lui Ioan, Carol, mama si tatal lui Carol, Carla, mama si tatal Carlei, Sebi, Victor si Maria cu ambii parinti....si probabil am mai uitat cativa!
Nici macar nu stie ca iubirea e o cantitate pe care o poti oferi mai mult sau mai putin!
Voi ati auzit de asa ceva?
Friday, October 21, 2016
Bebe 2 de la 0 la 3 luni
Am facut greseala, pe care am evitat-o la prima nastere, de a naste in familie la spitalul socrului...haos! a fost atat de naspa ca nici nu vreau sa povestesc! Bebe a fost bine, a supt linistit si a facut cunostinta cu fratele cel mare. P cel mare cand a venit in vizita la spital m-a socat: plecasem de acasa cu imaginea lui de "copilasul lu mami" si a aparut in salon cu o capatana cat un bostan si picioare lungi ca scandura, era imens. In 2 zile de cand nascusem ma obisnuisem cu noul meu copilas atat de mult incat P mi s-a parut un urias!
In primele 2 saptamani acasa am petrecut cea mai calduroasa perioada a anului, AC dat drumul nonstop, groaznic. Din prima zi acasa am dormit cu amandoi copiii in acelasi pat. Eu la mijloc ca un Hristos rastignit, cu mainile imbratisandu-mi ambii copii. Din cauza caldurii pe seara cam terminam laptele din tate si ii dadeam supliment un biberon ceea ce l-a ajutat pana la 3 luni sa nu se scoale de la 10 pana la 5 dimineata deloc!
Probabil sunt singura mama din tot universul care a dormit 7-8 ore pe noapte din prima zi a bebelusului adus acasa!
Dupa cele 2 saptamani horor de caldura (am asteptat sa termine P gradinita) am plecat doua saptamani la Campulung la tara la racoare. Doar eu cu copiii! A fost momentul nostru de interconectare in 3. Cu P cel mic agatat de o tata ma jucam (sau doar il supravegheam) cu P cel mare in trambulina, in piscina, pe ulita. Intorsi in Bucuresti ne-am facut bagajele si am plecat la Sinaia pentru o alta saptamana de racoare si relaxare in 3. Nu am habar de ce toata lumea se tot mira de iesirile noastre dar nici nu stiu cand au trecut 6 saptamani, colicii sau agitatia bebeului!?
A fost o vara intensa; la 2 luni am plecat o saptamana la mare si apoi inca o saptamana la munte pe valea Lotrului cu prietenul nostru semifrantuz I. Urmatoarele weekenduri am facut drumetii cu toata familia de data asta de la Sinia in sus pe munte, urcat- coborat vreo 2ore, fiecare cu copilul lui in spate, a fost bestial si sper sa repetam figura cat mai repede cand o da caldura in primavara...devenisem aproape junky de drumetiile noastre incat am tarat si niste prieteni dupa noi, care aveau copii de 5 ani; o adevarata aventura!
Pavel a crescut ca din apa (vorba unei bone care il vedea pe fiecare saptamana la renintoarcerile in parculetul din spatele blocului). Primele 3 luni recunosc ca i-am dat 100ml de lapte praf pe fiecare seara si dormea baiatul de la 10pm la 5am pe burta, fara sa zica pss! De la 3 luni l-am trecut exclusiv pe san. La inceput m-am simtit vinovata ca ii dadeam biberonul ala seara, dar acum uitandu-ma in spate realizez ca a fost cea mai buna alegere. Ne-am odihnit noaptea cu totii astfel incat ziua sa am energie sa fac fata nevoilor a doi copii de varste diferite, ceea ce va doresc si voua!
In primele 2 saptamani acasa am petrecut cea mai calduroasa perioada a anului, AC dat drumul nonstop, groaznic. Din prima zi acasa am dormit cu amandoi copiii in acelasi pat. Eu la mijloc ca un Hristos rastignit, cu mainile imbratisandu-mi ambii copii. Din cauza caldurii pe seara cam terminam laptele din tate si ii dadeam supliment un biberon ceea ce l-a ajutat pana la 3 luni sa nu se scoale de la 10 pana la 5 dimineata deloc!
Probabil sunt singura mama din tot universul care a dormit 7-8 ore pe noapte din prima zi a bebelusului adus acasa!
Dupa cele 2 saptamani horor de caldura (am asteptat sa termine P gradinita) am plecat doua saptamani la Campulung la tara la racoare. Doar eu cu copiii! A fost momentul nostru de interconectare in 3. Cu P cel mic agatat de o tata ma jucam (sau doar il supravegheam) cu P cel mare in trambulina, in piscina, pe ulita. Intorsi in Bucuresti ne-am facut bagajele si am plecat la Sinaia pentru o alta saptamana de racoare si relaxare in 3. Nu am habar de ce toata lumea se tot mira de iesirile noastre dar nici nu stiu cand au trecut 6 saptamani, colicii sau agitatia bebeului!?
A fost o vara intensa; la 2 luni am plecat o saptamana la mare si apoi inca o saptamana la munte pe valea Lotrului cu prietenul nostru semifrantuz I. Urmatoarele weekenduri am facut drumetii cu toata familia de data asta de la Sinia in sus pe munte, urcat- coborat vreo 2ore, fiecare cu copilul lui in spate, a fost bestial si sper sa repetam figura cat mai repede cand o da caldura in primavara...devenisem aproape junky de drumetiile noastre incat am tarat si niste prieteni dupa noi, care aveau copii de 5 ani; o adevarata aventura!
Pavel a crescut ca din apa (vorba unei bone care il vedea pe fiecare saptamana la renintoarcerile in parculetul din spatele blocului). Primele 3 luni recunosc ca i-am dat 100ml de lapte praf pe fiecare seara si dormea baiatul de la 10pm la 5am pe burta, fara sa zica pss! De la 3 luni l-am trecut exclusiv pe san. La inceput m-am simtit vinovata ca ii dadeam biberonul ala seara, dar acum uitandu-ma in spate realizez ca a fost cea mai buna alegere. Ne-am odihnit noaptea cu totii astfel incat ziua sa am energie sa fac fata nevoilor a doi copii de varste diferite, ceea ce va doresc si voua!
Thursday, June 09, 2016
Dragii mei
Bebicu meu, Petru,
Pana acum am fost doar noi doi si fiecare secunda din cei fix doi ani jumate ai vietii tale. Ai fost copilul meu dorit si asteptarile mele ( care de multe ori erau pline de groaza datorita spuselor celorlalte mame handicapate!) au fost exagerat de depasite. Nici o secunda pana acum nu mi s-a parut grea cu tine ci doar fascinanta in noutatea si iubirea care creste exponential. Si momentele cand ma scoti din rabdarea testata la maxim te admir si sunt mandra de prostiile care iti trec prin cap! Nu stiu cum va fi viata noastra de acum incolo dar stiu ca dragostea pt tine e enorma si uneori sufocanta si recunosc ca ma sperie, este si unul din motivele pt care am decis sa am doi copii...poate e egoism, poate o sa iti fie si tie mai bine sa ai un frate, sau poate nu! Iti multumesc pt fiecare seara cand imi spui ca "bebesc" si imi iei fata in manutele tale si ma pupi!
Baiatul meu nenascut,
Ma distreaza calcaiele tale proeminente prin pielea burtii mele, le mangai si zambesc. Nu stiu cum o sa fie cand o sa fii langa mine, nu stiu cat de mult o sa te iubesc, in momentul asta mi-e greu sa concep ca o sa pot iubii si mai mult. O sa vii intr-o lume ciudata si plina de contraste, dar iti promit ca o sa ne distram si o sa te ajut sa fii asa cum vrei tu sa fii, o sa iti incurajez libertatea si curiozitatea asa cum am facut-o si cu Petru. Fratele tau iubeste copiii asa ca nu o sa iti fie greu sa te bagi pe sub pielea lui! Doar tre sa stii sa dai cu sutul in minge si de asta se ocupa tati! Abia astept sa iti iei locul in familia noastra, in masina pe locul tau cu scoica si la masa pe scaunelul verde de bebelus!
Pana acum am fost doar noi doi si fiecare secunda din cei fix doi ani jumate ai vietii tale. Ai fost copilul meu dorit si asteptarile mele ( care de multe ori erau pline de groaza datorita spuselor celorlalte mame handicapate!) au fost exagerat de depasite. Nici o secunda pana acum nu mi s-a parut grea cu tine ci doar fascinanta in noutatea si iubirea care creste exponential. Si momentele cand ma scoti din rabdarea testata la maxim te admir si sunt mandra de prostiile care iti trec prin cap! Nu stiu cum va fi viata noastra de acum incolo dar stiu ca dragostea pt tine e enorma si uneori sufocanta si recunosc ca ma sperie, este si unul din motivele pt care am decis sa am doi copii...poate e egoism, poate o sa iti fie si tie mai bine sa ai un frate, sau poate nu! Iti multumesc pt fiecare seara cand imi spui ca "bebesc" si imi iei fata in manutele tale si ma pupi!
Baiatul meu nenascut,
Ma distreaza calcaiele tale proeminente prin pielea burtii mele, le mangai si zambesc. Nu stiu cum o sa fie cand o sa fii langa mine, nu stiu cat de mult o sa te iubesc, in momentul asta mi-e greu sa concep ca o sa pot iubii si mai mult. O sa vii intr-o lume ciudata si plina de contraste, dar iti promit ca o sa ne distram si o sa te ajut sa fii asa cum vrei tu sa fii, o sa iti incurajez libertatea si curiozitatea asa cum am facut-o si cu Petru. Fratele tau iubeste copiii asa ca nu o sa iti fie greu sa te bagi pe sub pielea lui! Doar tre sa stii sa dai cu sutul in minge si de asta se ocupa tati! Abia astept sa iti iei locul in familia noastra, in masina pe locul tau cu scoica si la masa pe scaunelul verde de bebelus!
Thursday, March 10, 2016
Criza medicala de proportii
...sau cum nu se spala romanii de cacat!
Vad in media in ultimele saptamani o trepidare care incepe de la presedinte si se termina la amaratii de copii, victime ale neglijentei. Ceea ce ar trebui sa se spuna e ca sursa problemei nu e nici portocala, nici branza, ci este cacatul!
Daca va jeneaza ochii cand cititi cuvantul "cacat" atunci ar trebui sa nu il mai faceti!
Cacatul uman este sursa de infestare si de aceea trebuie explicat oamenilor de rand care sunt si prosti si ingamfati!
Daca ai norocul sa ai wc in casa, cacatul, dupa ce tragi apa, ajunge in canalizare care, de multe ori, nu e ermetica si mai refuleaza uneori si in apa potabila pe care lumea o gateste sau o bea! Daca nu ai norocul sa ai wc, atunci iti place sa te caci in natura, in spatele casei, sub copac, sau intre niste scanduri cu o groapa in mijloc care musteste a cacat....de aici cacatul zburda liber in ciocurile pasarilor de casa, intre maselele porcilor sau in panza freatica a fantanii care e la 5 m de locul unde te caci!
Daca ai wc, ai si chiuveta si robinet cu apa si eventual un sapun pe care tre sa le folosesti dupa ce te-ai cacat si ai tras apa, chiar daca ti se pare ca nu esti plin de cacat pt ca te-ai sters cu Zewa care are 10 straturi protectoare!
Daca te caci in gradina si te stergi cu coceanul sau cu ziarul atunci e mai complicat: tre sa iti cumperi un robinet pe care sa il montezi la un bidon umplut cu apa si, cu sapunul facut cu soda si grasime de porc, sa te speli pe maini!
In rest tot ce se spune in media e un mare cacat aruncat in ochii prostilor...
Defecatie placuta!
Vad in media in ultimele saptamani o trepidare care incepe de la presedinte si se termina la amaratii de copii, victime ale neglijentei. Ceea ce ar trebui sa se spuna e ca sursa problemei nu e nici portocala, nici branza, ci este cacatul!
Daca va jeneaza ochii cand cititi cuvantul "cacat" atunci ar trebui sa nu il mai faceti!
Cacatul uman este sursa de infestare si de aceea trebuie explicat oamenilor de rand care sunt si prosti si ingamfati!
Daca ai norocul sa ai wc in casa, cacatul, dupa ce tragi apa, ajunge in canalizare care, de multe ori, nu e ermetica si mai refuleaza uneori si in apa potabila pe care lumea o gateste sau o bea! Daca nu ai norocul sa ai wc, atunci iti place sa te caci in natura, in spatele casei, sub copac, sau intre niste scanduri cu o groapa in mijloc care musteste a cacat....de aici cacatul zburda liber in ciocurile pasarilor de casa, intre maselele porcilor sau in panza freatica a fantanii care e la 5 m de locul unde te caci!
Daca ai wc, ai si chiuveta si robinet cu apa si eventual un sapun pe care tre sa le folosesti dupa ce te-ai cacat si ai tras apa, chiar daca ti se pare ca nu esti plin de cacat pt ca te-ai sters cu Zewa care are 10 straturi protectoare!
Daca te caci in gradina si te stergi cu coceanul sau cu ziarul atunci e mai complicat: tre sa iti cumperi un robinet pe care sa il montezi la un bidon umplut cu apa si, cu sapunul facut cu soda si grasime de porc, sa te speli pe maini!
In rest tot ce se spune in media e un mare cacat aruncat in ochii prostilor...
Defecatie placuta!
Monday, January 25, 2016
Petrecere de Craciun
Petrecerile de Craciun ale firmelor sunt cea mai mare curvaraseala posibila!
Daca te uiti pe poze observi ca majoritatea sunt facute la inceputul petrecerilor si foarte putine la mjloc sau la sfarsit! Cine dracu sa fie tampit sa se puna in situatii imposibile cu nevasta, sotul sau iubitii?!
"Cum a fost draga la petrecere?" Invariabil raspunsurile sunt: m-am plictisit, am baut, am dansat...a fost ok! Cateva detalii picante ( cutarescu s-a imbatat, cutareasca si-a aratat toate seara tatele) si ti-a inchis gura!
Draga cititorule, daca printr-o lipsa a unei parti de creier crezi ca nevasta ta s-a plictisit la petrecere atunci te inseli amarnic! Ii place sa danseze? Atunci sigur a dansat la inceput cu fetele, apoi pe masa si mai tarziu languros cu cate un alt balos care are si el o nevasta acasa, dar na, acu e petrecerea de Craciun, bautura e la discretie si colega e calda si gata de pipaieli "la intamplare", asa, pentru diversificare! Se intampla multe si nevazute, de la atingeri tandre pe sub masa, priviri inocente aburinde de alcool, topaieli si ragete de ras coleric ca sa iasa in evidenta, pana la, cu putin noroc, actul final!
Cel mai ridicol moment e cand si sotul a fost la petrecerea firmei lui si nici el nu a uitat de buca colegei imprimata in palma! Acu ce sa zica, tace, inghite si merge mai departe asteptand urmatorul Craciun! Sau nu...
Craciun fericit!
Daca te uiti pe poze observi ca majoritatea sunt facute la inceputul petrecerilor si foarte putine la mjloc sau la sfarsit! Cine dracu sa fie tampit sa se puna in situatii imposibile cu nevasta, sotul sau iubitii?!
"Cum a fost draga la petrecere?" Invariabil raspunsurile sunt: m-am plictisit, am baut, am dansat...a fost ok! Cateva detalii picante ( cutarescu s-a imbatat, cutareasca si-a aratat toate seara tatele) si ti-a inchis gura!
Draga cititorule, daca printr-o lipsa a unei parti de creier crezi ca nevasta ta s-a plictisit la petrecere atunci te inseli amarnic! Ii place sa danseze? Atunci sigur a dansat la inceput cu fetele, apoi pe masa si mai tarziu languros cu cate un alt balos care are si el o nevasta acasa, dar na, acu e petrecerea de Craciun, bautura e la discretie si colega e calda si gata de pipaieli "la intamplare", asa, pentru diversificare! Se intampla multe si nevazute, de la atingeri tandre pe sub masa, priviri inocente aburinde de alcool, topaieli si ragete de ras coleric ca sa iasa in evidenta, pana la, cu putin noroc, actul final!
Cel mai ridicol moment e cand si sotul a fost la petrecerea firmei lui si nici el nu a uitat de buca colegei imprimata in palma! Acu ce sa zica, tace, inghite si merge mai departe asteptand urmatorul Craciun! Sau nu...
Craciun fericit!
Monday, January 18, 2016
The Reverant
Nu am mai vazut demult un film atat de prost!! E atat de prost incat am ras cu lacrimi 3 sferturi din el asa cum nu rad la multe filme de comedie!
Filmul are un scenariu atat de stupid ca ai impresia ca a fost scris de un infant. Leonardo saracu nici nu a avut prea multe cuvinte de memorat si nici nu s-a strambat de multe ori; trei sferturi din film a dormit, ba pe targa, ba in cort, ba in burta calului! De la scena epica in care se bate umar la umar cu o ursoaica, recuperarea miraculoasa, calatoria prin apele inghetate ale unui rau, inotul cu blana de urs pe el, evitarea hipotermiei prin incalzirea la un foculet de surcele, mancatul carnii crude desi exista foc in toate tufele din jur, supravietuire dupa o cazatura in prapastie desi calul de sub el e zdrobit si somnul in burta calului in curu gol dupa care apare imbracat ca dupa Necherman sunt doar cateva din scenele ridicole pt care Leo se asteapta la un Oscar. Comparativ, rolul din Titanic trebuia sa primeasca 50 de statuete!
Conform statisticilor mele filmul o sa primeasca o gramada de Oscaruri! Toate filmele proaste primesc!
Nu prapaditi banii pe bilete! Luati-l de pe torrent si amuzati-va intr-o seara cu prietenii!
Filmul are un scenariu atat de stupid ca ai impresia ca a fost scris de un infant. Leonardo saracu nici nu a avut prea multe cuvinte de memorat si nici nu s-a strambat de multe ori; trei sferturi din film a dormit, ba pe targa, ba in cort, ba in burta calului! De la scena epica in care se bate umar la umar cu o ursoaica, recuperarea miraculoasa, calatoria prin apele inghetate ale unui rau, inotul cu blana de urs pe el, evitarea hipotermiei prin incalzirea la un foculet de surcele, mancatul carnii crude desi exista foc in toate tufele din jur, supravietuire dupa o cazatura in prapastie desi calul de sub el e zdrobit si somnul in burta calului in curu gol dupa care apare imbracat ca dupa Necherman sunt doar cateva din scenele ridicole pt care Leo se asteapta la un Oscar. Comparativ, rolul din Titanic trebuia sa primeasca 50 de statuete!
Conform statisticilor mele filmul o sa primeasca o gramada de Oscaruri! Toate filmele proaste primesc!
Nu prapaditi banii pe bilete! Luati-l de pe torrent si amuzati-va intr-o seara cu prietenii!
Thursday, December 17, 2015
Da, recunosc ca sunt una dintr-alea care a pus ecografia fatului de 13 saptamani pe facebook! Si mie mi se pare aproape macabru si nepotrivit dar trebuia sa insemn cumva in calendarul facebook evenimentul. Si da, sunt convinsa ca dintre cei 100 de prieteni facebook macar o treime o sa se bucure pt mine (conform nr de likeuri) ceea ce de fapt era si scopul; ca doar nu o sa stau sa sun pe fiecare sa spun vestea!
In alta ordine de idei va urez si voua: doi baieti!
In alta ordine de idei va urez si voua: doi baieti!
Thursday, December 03, 2015
Infectii nosocomiale
Cand vad prostii cum se agita pe FB despre lucruri de care nu stiu nimic, realizez cat de repede e influentata populatia majoritara (prostimea) cu un articol bombasitc.
Aia de au ars ca sobolanii in club au scapat cu viata dupa arsuri dar au murit din cauza bombei cu microbi!
...toti murim din ceva, cativa si din prostie, nu destui!
Aia de au ars ca sobolanii in club au scapat cu viata dupa arsuri dar au murit din cauza bombei cu microbi!
...toti murim din ceva, cativa si din prostie, nu destui!
Monday, November 09, 2015
2010
pozele trezesc amintiri false... mirosurile, culorile si atingerea fina de piele sunt cele care aduc amintirile adevarate... sunetul vorbelor din memorie creeaza dorul... dar cele mai reale amintiri sunt cele care alcatuiesc prezentul
Monday, October 26, 2015
Amintiri din copilarie II
De cand am in grija propriul copil m-am tot gandit ce strategie sa aplic, cum sa il cresc, cum sa il educ, ce sa insemne cei 7 ani de acasa?!
Cel mai simplu mi-a fost sa imi amintesc ce ma bucura pe mine, ce ma extazia, ce ma facea curioasa, cum imi placea sa invat, ce nu imi placea sa mi se zica, de ce imi era teama....si, cum toata viata am considerat ca EU am fost un copil perfect pe care mi l-as fi dorit, am zis: ia sa aplic toate astea maimutoiului din bratele mele!
De cand ma stiu mi-au placut cartile! Evident am inceput cu cele de povesti, cu poze mari pe intreaga pagina in care ma avantam in a-mi provoca imaginatia sa gaseasca povesti in jurul imaginii pentru ca inca nu stiam sa citesc. Cand am inceput sa citesc, cartile au devenit drogul meu: nu mai mancam, nu mai dormeam; citeam.
Imi placeau copiii, nu toti, si doar sa ma joc. De obicei eram capul rautatilor: ori bateam pe cate unu ori ii montam pe ceilalti sa faca vreo prostie. Aveam o ambitie nebuna sa castig la toate jocurile si pentru asta faceam orice: la sotron am spart geamul de la balustrada balconului sa iau o bucata de sticla cu sarma in ea, pentru ca aia era cea mai stabila chestie cand aruncai in patratelele alea; la jocurile de carti trisam ordinar; la elastic am botit cea mai buna pereche a mea de pantofi, unii rosii cu varf ascutit care intrau ca unsi in deschizatura minuscula; la jocul de a mama si de a tata eu eram tata si ma ciufuleam cu ceilalti capi de familie pe cate un dop sau jumatate de lama de ras gasita in spatele blocului in gunoaie, doar eram providerul familiei!
Nu imi placea sa impart jucariile. Nu aveam foarte multe si aveam impresia, pe buna dreptate, ca ceilalti nu au la fel de multa grija de ele. Imi amintesc ca aveam o minge galbena de cauciuc cu care ma jucam ratele si vanatorii. Am plans de nervi cand s-a intepat in niste tufe de trandafiri.
Imi placea sa ma joc pitulusul. Tot timpul jocul incepea pe asfintite si participa tot blocul. gaseam cele mai tampite locuri de ascuns. Cel mai naspa a fost odata intr-un conifer plin de ceara...3 zile am racait la seul ala de pe maini!
Nu suportam cand mi se termina statul pe afara si trebuia sa urc in casa. Tot timpul cerseam : mai stau 5 minute! Asta faceam toti!
Iubeam sa calaresc tufisurile de pe marginea trotuarelor, alea pline de praf care acum nu mai exista. Saream peste ele ca niste iezi, intr-un picior, in doua, in cap, in maini. Seara in casa ma spalam de 3 ori cu sapun si o data sapunul de jeg.
Imi placeau diapozitivele cu povesti. Cred ca eram foarte mica pentru ca nu-mi mai amintesc decat unul cu niste ursuleti. O, si desenele animate alb-negru de pe postul de bulgari, cu un lup!
Imi placeau si jucam toate sporturile: tenis, volei, berminton, fotbal (rupeam!), tenis de masa, handbal, baschet. Prima bicicleta a fost o tricicleta. Eram o rasfatata! Mai avea un singur baiat in bloc, Petrisor ;), care mai avea una, curse nene, pe capul nostru in fata blocului pe triunghiul asfaltat!
Tot ce am spus mai sus, si multe altele il incurajez pe baiatul meu sa faca! (inclusiv sa se bata... nu inteleg de unde atatea sclifosisme cu "sa nu dai in copii!"...pai daca i-a smuls jucaria!! wtf!)
Cel mai simplu mi-a fost sa imi amintesc ce ma bucura pe mine, ce ma extazia, ce ma facea curioasa, cum imi placea sa invat, ce nu imi placea sa mi se zica, de ce imi era teama....si, cum toata viata am considerat ca EU am fost un copil perfect pe care mi l-as fi dorit, am zis: ia sa aplic toate astea maimutoiului din bratele mele!
De cand ma stiu mi-au placut cartile! Evident am inceput cu cele de povesti, cu poze mari pe intreaga pagina in care ma avantam in a-mi provoca imaginatia sa gaseasca povesti in jurul imaginii pentru ca inca nu stiam sa citesc. Cand am inceput sa citesc, cartile au devenit drogul meu: nu mai mancam, nu mai dormeam; citeam.
Imi placeau copiii, nu toti, si doar sa ma joc. De obicei eram capul rautatilor: ori bateam pe cate unu ori ii montam pe ceilalti sa faca vreo prostie. Aveam o ambitie nebuna sa castig la toate jocurile si pentru asta faceam orice: la sotron am spart geamul de la balustrada balconului sa iau o bucata de sticla cu sarma in ea, pentru ca aia era cea mai stabila chestie cand aruncai in patratelele alea; la jocurile de carti trisam ordinar; la elastic am botit cea mai buna pereche a mea de pantofi, unii rosii cu varf ascutit care intrau ca unsi in deschizatura minuscula; la jocul de a mama si de a tata eu eram tata si ma ciufuleam cu ceilalti capi de familie pe cate un dop sau jumatate de lama de ras gasita in spatele blocului in gunoaie, doar eram providerul familiei!
Nu imi placea sa impart jucariile. Nu aveam foarte multe si aveam impresia, pe buna dreptate, ca ceilalti nu au la fel de multa grija de ele. Imi amintesc ca aveam o minge galbena de cauciuc cu care ma jucam ratele si vanatorii. Am plans de nervi cand s-a intepat in niste tufe de trandafiri.
Imi placea sa ma joc pitulusul. Tot timpul jocul incepea pe asfintite si participa tot blocul. gaseam cele mai tampite locuri de ascuns. Cel mai naspa a fost odata intr-un conifer plin de ceara...3 zile am racait la seul ala de pe maini!
Nu suportam cand mi se termina statul pe afara si trebuia sa urc in casa. Tot timpul cerseam : mai stau 5 minute! Asta faceam toti!
Iubeam sa calaresc tufisurile de pe marginea trotuarelor, alea pline de praf care acum nu mai exista. Saream peste ele ca niste iezi, intr-un picior, in doua, in cap, in maini. Seara in casa ma spalam de 3 ori cu sapun si o data sapunul de jeg.
Imi placeau diapozitivele cu povesti. Cred ca eram foarte mica pentru ca nu-mi mai amintesc decat unul cu niste ursuleti. O, si desenele animate alb-negru de pe postul de bulgari, cu un lup!
Imi placeau si jucam toate sporturile: tenis, volei, berminton, fotbal (rupeam!), tenis de masa, handbal, baschet. Prima bicicleta a fost o tricicleta. Eram o rasfatata! Mai avea un singur baiat in bloc, Petrisor ;), care mai avea una, curse nene, pe capul nostru in fata blocului pe triunghiul asfaltat!
Tot ce am spus mai sus, si multe altele il incurajez pe baiatul meu sa faca! (inclusiv sa se bata... nu inteleg de unde atatea sclifosisme cu "sa nu dai in copii!"...pai daca i-a smuls jucaria!! wtf!)
Tuesday, October 20, 2015
Botezul copilului meu
NU EXISTA!
Nu inteleg de ce as perpetua aceasta nebunie de pupat de moaste si ingenunchieri! "Te lapezi de Satana?" Ba, Satana e ma-ta! Adica cum vine asta?! Eu ca am fost gravida si am nascut un copil sanatos si urmarit tehnologic de medicina moderna, l-am avut in spinare pe Satana?
Oameni buni, serios?! Nu mai aveti nici un pic de ratiune? Mergeti pe urmele inaintasilor (rudelor) orbi si surzi doar ca asa e traditia? Fuck it! Nu mai incurajati jegul si marlania bisericii romanesti! Pastrati si rugati-va in sufletele voastre la dumnezeii in care credeti si lasati dracii cu barba moderna din biserica sa chitaie de dor de "ochiul celui de care tre sa ma lepad".
Rareori cand nu am cum sa evit discutiile despre religie si oamenii afla ca sunt ateu sunt imediat intrebata:" dar nu esti botezata?!" Care-va-sa-zica daca esti botezat la 2-3 luni esti automat spalat pe creier si asa ramai pe viata! Ptiu, drace!
Domnu fie cu voi!...stiti voi, sotul!
Nu inteleg de ce as perpetua aceasta nebunie de pupat de moaste si ingenunchieri! "Te lapezi de Satana?" Ba, Satana e ma-ta! Adica cum vine asta?! Eu ca am fost gravida si am nascut un copil sanatos si urmarit tehnologic de medicina moderna, l-am avut in spinare pe Satana?
Oameni buni, serios?! Nu mai aveti nici un pic de ratiune? Mergeti pe urmele inaintasilor (rudelor) orbi si surzi doar ca asa e traditia? Fuck it! Nu mai incurajati jegul si marlania bisericii romanesti! Pastrati si rugati-va in sufletele voastre la dumnezeii in care credeti si lasati dracii cu barba moderna din biserica sa chitaie de dor de "ochiul celui de care tre sa ma lepad".
Rareori cand nu am cum sa evit discutiile despre religie si oamenii afla ca sunt ateu sunt imediat intrebata:" dar nu esti botezata?!" Care-va-sa-zica daca esti botezat la 2-3 luni esti automat spalat pe creier si asa ramai pe viata! Ptiu, drace!
Domnu fie cu voi!...stiti voi, sotul!
Tuesday, October 06, 2015
Amintiri din copilarie I
Nu poate fi nimic mai placut pe lumea asta in aceasta perioada decat gustul dulceag de miez proaspat de nuca. Am impartit de curand cu P. o piatra la spart nuci cazute din pom. Pe fiecare dimineata alergam disperati sa cautam cu infrigurare pe cele cazute peste noapte, apoi le spargeam tacticosi si le mancam asezati cuminti pe piatra de la poarta cu ochii pironiti pe ulita.
Evident ca nu e lucru bun fara putina munca si decojitul de pielita era o treaba a dracu de meticuloasa asa ca uneori varam repede miezu in gura cu tot cu gustul amarui. Era o explozie de placere, iar P. desi la inceput a avut dificultati in a inghitii ditamai pumnu de miez pe care il rontaia cu gurita inchisa de 10 minute, odata facuta experienta baga cot la cot cu mine!
La tara, unde am copilarit eu, nu prea erau asa multi nuci, de fapt nu mi-l amintesc decat pe cel mare de la popa din curte. Mamae avea casa langa scoala din sat care era imprejmuita cu tot cu curtea scolii de niste plopi imensi. In plopi isi aveau cuibul sute de ciori. Cand se lasa toamna ciorile aduceau in plisc nuci adunate de te miri unde si de multe ori le scapau pe jos. Pentru mine era o aventura nebuna sa caut prin covorul de frunze nucile pierdute de croncanitoare. Nu va imaginati ca era nici putine, nici greu de gasit, dimpotriva. Mamae aduna pentru iarna cate 2-3 cosuri de nuci. Eu in schimb nu mai pridideam cu mancatul. Cea mai mare fericire era cand gaseam nuci inca in coaja lor verde. Nu stiu de ce, nici acum nu imi pot explica, dar aveam o placere nebuna sa ma frec pe maini cu verdeata aia care se transforma intr-o murdarie maro ca o pata ce nu mai iesea de pe degete cateva zile. Eram fericita si mandra sa merg la inceput de scoala cu degetele patate si scrijelite de la dezghiocat atatea nuci! De ce ma laudam ca am mancat nuci, nu stiu?! Oare erau atat de rare, ceilalti copii nu aveau?! Habar-n-am! Cert e ca nu ii intelegeam pe cei ce se stergeau cu zeama de lamaie pentru a scoate petele de nuci! (Nici acum nu ii inteleg, cum nu ii inteleg nici pe cei ce imi sterg copilul la gura cand are cate o urma de iaurt, de gem sau de zmeura!! Si ce daca e murdar?! Foarte bine, inseamna ca a bagat la burtan si e un copil mancacios, asa ca fuck off! Lustruiti-va voi!)
Evident ca nu e lucru bun fara putina munca si decojitul de pielita era o treaba a dracu de meticuloasa asa ca uneori varam repede miezu in gura cu tot cu gustul amarui. Era o explozie de placere, iar P. desi la inceput a avut dificultati in a inghitii ditamai pumnu de miez pe care il rontaia cu gurita inchisa de 10 minute, odata facuta experienta baga cot la cot cu mine!
La tara, unde am copilarit eu, nu prea erau asa multi nuci, de fapt nu mi-l amintesc decat pe cel mare de la popa din curte. Mamae avea casa langa scoala din sat care era imprejmuita cu tot cu curtea scolii de niste plopi imensi. In plopi isi aveau cuibul sute de ciori. Cand se lasa toamna ciorile aduceau in plisc nuci adunate de te miri unde si de multe ori le scapau pe jos. Pentru mine era o aventura nebuna sa caut prin covorul de frunze nucile pierdute de croncanitoare. Nu va imaginati ca era nici putine, nici greu de gasit, dimpotriva. Mamae aduna pentru iarna cate 2-3 cosuri de nuci. Eu in schimb nu mai pridideam cu mancatul. Cea mai mare fericire era cand gaseam nuci inca in coaja lor verde. Nu stiu de ce, nici acum nu imi pot explica, dar aveam o placere nebuna sa ma frec pe maini cu verdeata aia care se transforma intr-o murdarie maro ca o pata ce nu mai iesea de pe degete cateva zile. Eram fericita si mandra sa merg la inceput de scoala cu degetele patate si scrijelite de la dezghiocat atatea nuci! De ce ma laudam ca am mancat nuci, nu stiu?! Oare erau atat de rare, ceilalti copii nu aveau?! Habar-n-am! Cert e ca nu ii intelegeam pe cei ce se stergeau cu zeama de lamaie pentru a scoate petele de nuci! (Nici acum nu ii inteleg, cum nu ii inteleg nici pe cei ce imi sterg copilul la gura cand are cate o urma de iaurt, de gem sau de zmeura!! Si ce daca e murdar?! Foarte bine, inseamna ca a bagat la burtan si e un copil mancacios, asa ca fuck off! Lustruiti-va voi!)
Thursday, September 24, 2015
Literele alfabetului
I-am luat de curand lui P. o carte cu literele alfabetului, fiecare litera avand poze reprezentative, micuta si practica pentru mainile lui indemanatice! De fiecare data cand citim din ea facem o recapitulare a cuvintelor spuse din proprie initiativa de P. pentru ca altfel nici nu deschide gura, ba te si plezneste daca insisti la nebunie cu un cuvant.
Asadar fac o sumarizare a literelor pronuntate:
A- Ana, Ami (prescurtarea si forma de alint de la mami), Au, Apa
B- Bau, Babi (Bambi), Bebe, Buba
C- Caca, cinci
D- domb domb (toba), Da
E- Ezi (vezi)
F- fff (fluturele zboara!)
G- nu prea poate sa il pronunte; zice Ata in loc de Gata
H- Ham
I- il foloseste in cuvinte; Pis, pana de curand zicea A Mieu
J- Jos pronuntat usor englezeste ca in John
L- la, la (cantat!)
M- mama, Mac (rata), Mmm (vaca)
N- Nani, Nenea, Nu, Nino (masina)
O- Ou
P- Pis, Pipi, Papa,
R- inca nu
S- Sss (sarpele), sase,
T- Tata, Tic Tac (ceas), Tu tu (trenul), Trei
U- Unu, Uite-o
V- inca nu (zice Ezi in loc de Vezi)
Z- Zece
In rest cunoaste toate onomatopeele reaponsabile de limbajul animalelor si face si propozitii cu el si asocieri logice: "ate Mmm" (adica Vaca face lapte!), "Nenea clck!" (Nenea e pe cal) si altele pentru care tre sa fii antrenat si priceput sa le deslusesti! Sincer mie mi se pare mai usor sa vorbesc decat sa scot tot felul de sunete si sa imi pleznesc limba in mii de feluri dar el alege sa imite animalele asa cum le aude si e uimitor cat de bine le reda!
Amuzant, nu?!
Asadar fac o sumarizare a literelor pronuntate:
A- Ana, Ami (prescurtarea si forma de alint de la mami), Au, Apa
B- Bau, Babi (Bambi), Bebe, Buba
C- Caca, cinci
D- domb domb (toba), Da
E- Ezi (vezi)
F- fff (fluturele zboara!)
G- nu prea poate sa il pronunte; zice Ata in loc de Gata
H- Ham
I- il foloseste in cuvinte; Pis, pana de curand zicea A Mieu
J- Jos pronuntat usor englezeste ca in John
L- la, la (cantat!)
M- mama, Mac (rata), Mmm (vaca)
N- Nani, Nenea, Nu, Nino (masina)
O- Ou
P- Pis, Pipi, Papa,
R- inca nu
S- Sss (sarpele), sase,
T- Tata, Tic Tac (ceas), Tu tu (trenul), Trei
U- Unu, Uite-o
V- inca nu (zice Ezi in loc de Vezi)
Z- Zece
In rest cunoaste toate onomatopeele reaponsabile de limbajul animalelor si face si propozitii cu el si asocieri logice: "ate Mmm" (adica Vaca face lapte!), "Nenea clck!" (Nenea e pe cal) si altele pentru care tre sa fii antrenat si priceput sa le deslusesti! Sincer mie mi se pare mai usor sa vorbesc decat sa scot tot felul de sunete si sa imi pleznesc limba in mii de feluri dar el alege sa imite animalele asa cum le aude si e uimitor cat de bine le reda!
Amuzant, nu?!
Tuesday, September 08, 2015
Petru
Are parul blond, drept si sta ca unui arici. Nu are carare si nici nu vad cum ar fi posibil sa ii fac una. Fata e plina de urme de la cucuie, zgarieturi, muscaturi de tantari si varicela si tot ii mai ramane loc pentru ochii mari, albastri cu gene stufoase. Zambeste alb, cu dinti, ii are pe toti. Bratele, ca si picioarele, ii sunt negre de soare in ciuda cremei antibronzare. Pe picioare are urme albe de la muscaturile de tantari scaripinate pana la sange. Degetele de la picioare sunt infipte alandala, cand s-a nascut il avea pe al doilea mai lung ca primul, acum cel mare si reluat pozitia de lider cu jumatate de masura. Buricul ii zambeste in mijlocul unei burti ca un pepene, din cand in cand isi infige degetul in el sa vada daca il musca.
Intra in casa si tropaie pana la mine cu o figura de mirare. Stie ca urmeaza sa il intreb ce aventuri a mai infruntat pe afara. Dupa spalatul pe maini da o roata de control prin toata casa: niste coji de alune sarate uitate pe un colt de masa, un pahar de apa pe jumatate gol pe noptiera, un sfert de biscuit pe birou. Toate puse strategic parca pentru el sa le gaseasca si sa le deguste. Il strig la masa si se piteste alergand zgomotos in talpile goale. Ma asteapta nemiscat in coltul camerei cu ochii fixati in umbra din podea.Trage un chiot cand ma vede si fuge pe langa mine in cealalta camera.
Inainte de somn citim o poveste. El o alege din teancul rasturnat sub noptiera. E nerabdator si ar vrea mai multe: cartea cu animalele din jungla, dar si Pinocchio, si cartea cu magarul muzicant din Bremen, sau Bambi ca poate sa il pronunte! Ramanem cu una avand siguranta ca la trezire le avem pe toate pentru rasfoire langa noi. Mai nou Bufnita si Iepurila sunt partenerii de perna. Ii apuca pe una de aripa si pe unu de o laba si ii indeasa sub barbie, linistiti, ascultand povestea. Din cand in cand le mai arata cate un animal sau o floare in imaginile din poveste. Stingem lumina.
Imi sopteste usor "Mamiii, sesesc!" ... offf!
Intra in casa si tropaie pana la mine cu o figura de mirare. Stie ca urmeaza sa il intreb ce aventuri a mai infruntat pe afara. Dupa spalatul pe maini da o roata de control prin toata casa: niste coji de alune sarate uitate pe un colt de masa, un pahar de apa pe jumatate gol pe noptiera, un sfert de biscuit pe birou. Toate puse strategic parca pentru el sa le gaseasca si sa le deguste. Il strig la masa si se piteste alergand zgomotos in talpile goale. Ma asteapta nemiscat in coltul camerei cu ochii fixati in umbra din podea.Trage un chiot cand ma vede si fuge pe langa mine in cealalta camera.
Inainte de somn citim o poveste. El o alege din teancul rasturnat sub noptiera. E nerabdator si ar vrea mai multe: cartea cu animalele din jungla, dar si Pinocchio, si cartea cu magarul muzicant din Bremen, sau Bambi ca poate sa il pronunte! Ramanem cu una avand siguranta ca la trezire le avem pe toate pentru rasfoire langa noi. Mai nou Bufnita si Iepurila sunt partenerii de perna. Ii apuca pe una de aripa si pe unu de o laba si ii indeasa sub barbie, linistiti, ascultand povestea. Din cand in cand le mai arata cate un animal sau o floare in imaginile din poveste. Stingem lumina.
Imi sopteste usor "Mamiii, sesesc!" ... offf!
Tuesday, September 01, 2015
Lamber sexual
Am fost socata zilele trecute cand calatoream de placere cu masina prin Bucuresti (!!) sa observ la volanul celorlalte masini numai arabi! Zic: "Ce dracu'? Cand s-au inmultit astia?" si repede m-a trecut o strafulgerare: "Fraticule, astia sunt Lamber Jackii sexuali!".
Evident am ras si mi-am imaginat ce mandri tre sa fie arabii/musulmanii ca au atatea sosii printre ai nostri albi. Dar, ce sa faci? Asta e moda!
Barbatii au si ei nevoie saracii sa se simta masculini si dupa ce au trecut prin toate fazele, de la coafuri care "rezista", la hainute slimfit roz, sosetele sub glezna subtirica, epilat fata-spate si inghinal, au realizat ca probabil daia au musulmanii atata succes la femei si s-au lasat de barbierit. Super!
Imi inchipui ca firmele de aparate de ras sunt in crize...
Nu pot decat sa imi imaginez, si nu imi face placere, cum, raciti fiind, le raman mucii prinsi intre firele de barba, sau frimiturile de pizza, ori sosul de la saorma!
Pofta buna la masa... ca la sex, pielea fina a femeilor e numa buna de dat cu abraziv!
Evident am ras si mi-am imaginat ce mandri tre sa fie arabii/musulmanii ca au atatea sosii printre ai nostri albi. Dar, ce sa faci? Asta e moda!
Barbatii au si ei nevoie saracii sa se simta masculini si dupa ce au trecut prin toate fazele, de la coafuri care "rezista", la hainute slimfit roz, sosetele sub glezna subtirica, epilat fata-spate si inghinal, au realizat ca probabil daia au musulmanii atata succes la femei si s-au lasat de barbierit. Super!
Imi inchipui ca firmele de aparate de ras sunt in crize...
Nu pot decat sa imi imaginez, si nu imi face placere, cum, raciti fiind, le raman mucii prinsi intre firele de barba, sau frimiturile de pizza, ori sosul de la saorma!
Pofta buna la masa... ca la sex, pielea fina a femeilor e numa buna de dat cu abraziv!
Thursday, August 27, 2015
Am vrut sa scriu un comentariu si mi-a iesit altceva
Si eu sunt medic.
Zi de zi si eu sunt socata de modul de comportament al personalului medical: medici, asistente, infirmiere, brancardieri, securitatea de la poarta! E o stare de agitatie si agresivitate continua care pe mine ma oboseste formidabil si pe care nu o inteleg. Felul in care sunt tratati pacientii, ca niste vite, si apartinatorii care efectiv sunt scuipati verbal ma face sa iau un scaun si sa le sparg capetele colegilor mei pt ca astfel de oameni nu trebuie sa existe!
Nu conteaza nimic: nici ca ai salariul mic, lipsuri in spital, lipsa de respect a pacientilor, etc, umanitatea tine doar de fiecare in parte. I-am dat unei batranele sa manance un iaurt dupa ce imi relatase ca nu mancase de 2 zile pt ca nu ii daduse nimeni si o asistenta m-a atentionat ca " o invat prost!" In garda din cand in cand ma furisez pe hol sa le transmit apartinatorilor cateva informatii: mai dureaza o ora pana vin analizele, pacientul e linistit, deocamdata asteptam alt consult, etc. Oamenii sar sa ma imbratiseze cu lacrimi in ochi pt 3 cuvinte si un zambet pe care il ofer chiar daca e 3 noaptea. Nu imi e greu si nici nu ma laud, ci pur si simplu ma simt bine ca am reusit sa ii linistesc intr-un moment critic. De cele mai multe ori sar sa imi bage bani in buzunar de parca le-as fi zambit ca sa ma plateasca. Ma intristez, desi stiu ca asa sunt obisnuiti, si ii refuz bland. Sunt si eu infometata, obosita, trista sau ma doare capul dar un zambet de al lor si un "multumesc" ma fac sa ma simt bine si sa uit. Asta le ofer si eu lor!
Si ma uit in jurul meu si ...vreau sa fug!
Vreau si ma zbat sa emigrez!
Toate bune!
Zi de zi si eu sunt socata de modul de comportament al personalului medical: medici, asistente, infirmiere, brancardieri, securitatea de la poarta! E o stare de agitatie si agresivitate continua care pe mine ma oboseste formidabil si pe care nu o inteleg. Felul in care sunt tratati pacientii, ca niste vite, si apartinatorii care efectiv sunt scuipati verbal ma face sa iau un scaun si sa le sparg capetele colegilor mei pt ca astfel de oameni nu trebuie sa existe!
Nu conteaza nimic: nici ca ai salariul mic, lipsuri in spital, lipsa de respect a pacientilor, etc, umanitatea tine doar de fiecare in parte. I-am dat unei batranele sa manance un iaurt dupa ce imi relatase ca nu mancase de 2 zile pt ca nu ii daduse nimeni si o asistenta m-a atentionat ca " o invat prost!" In garda din cand in cand ma furisez pe hol sa le transmit apartinatorilor cateva informatii: mai dureaza o ora pana vin analizele, pacientul e linistit, deocamdata asteptam alt consult, etc. Oamenii sar sa ma imbratiseze cu lacrimi in ochi pt 3 cuvinte si un zambet pe care il ofer chiar daca e 3 noaptea. Nu imi e greu si nici nu ma laud, ci pur si simplu ma simt bine ca am reusit sa ii linistesc intr-un moment critic. De cele mai multe ori sar sa imi bage bani in buzunar de parca le-as fi zambit ca sa ma plateasca. Ma intristez, desi stiu ca asa sunt obisnuiti, si ii refuz bland. Sunt si eu infometata, obosita, trista sau ma doare capul dar un zambet de al lor si un "multumesc" ma fac sa ma simt bine si sa uit. Asta le ofer si eu lor!
Si ma uit in jurul meu si ...vreau sa fug!
Vreau si ma zbat sa emigrez!
Toate bune!
Wednesday, July 08, 2015
Bebicule, te iubesc!
Ii zambesc si imi raspunde printr-un ranjet cu dinti si un chicotit! Stie... Isi ia privirea de la mine si fuge dupa minge, fara sa se mai uite inapoi; lasa ca il prind alta data!
Dimineata. Il simt cum se foieste langa mine si isi pune capul pe perna mea. Ma atinge cu mana pe ochi si ma striga incetisor: "mamiii". Deschid ochii si imi zambeste gales si ma pupa, isi apropie usor toata fata de fata mea si o atinge firav. E cea mai dulce si suava senzatie pe care am simtit-o in viata mea! Se rostogoleste prin pat si rade chiuind; il prind de umeri si imi infig nasul in parul lui tepos; trag aer cu nesat si ii soptesc "te iubesc"!
Tuturor celor care s-au nascut in tara asta amarata unde a spune "te iubesc" e o povara, un chin sau o rusine, le transmit incurajari sa nu mai perpetueze aceasta traditie oribila! Copiii vostri au nevoie sa auda "te iubesc", nu redundat ci cu emotie!
Dimineata. Il simt cum se foieste langa mine si isi pune capul pe perna mea. Ma atinge cu mana pe ochi si ma striga incetisor: "mamiii". Deschid ochii si imi zambeste gales si ma pupa, isi apropie usor toata fata de fata mea si o atinge firav. E cea mai dulce si suava senzatie pe care am simtit-o in viata mea! Se rostogoleste prin pat si rade chiuind; il prind de umeri si imi infig nasul in parul lui tepos; trag aer cu nesat si ii soptesc "te iubesc"!
Tuturor celor care s-au nascut in tara asta amarata unde a spune "te iubesc" e o povara, un chin sau o rusine, le transmit incurajari sa nu mai perpetueze aceasta traditie oribila! Copiii vostri au nevoie sa auda "te iubesc", nu redundat ci cu emotie!
Subscribe to:
Posts (Atom)