Si eu sunt medic.
Zi de zi si eu sunt socata de modul de comportament al personalului medical: medici, asistente, infirmiere, brancardieri, securitatea de la poarta! E o stare de agitatie si agresivitate continua care pe mine ma oboseste formidabil si pe care nu o inteleg. Felul in care sunt tratati pacientii, ca niste vite, si apartinatorii care efectiv sunt scuipati verbal ma face sa iau un scaun si sa le sparg capetele colegilor mei pt ca astfel de oameni nu trebuie sa existe!
Nu conteaza nimic: nici ca ai salariul mic, lipsuri in spital, lipsa de respect a pacientilor, etc, umanitatea tine doar de fiecare in parte. I-am dat unei batranele sa manance un iaurt dupa ce imi relatase ca nu mancase de 2 zile pt ca nu ii daduse nimeni si o asistenta m-a atentionat ca " o invat prost!" In garda din cand in cand ma furisez pe hol sa le transmit apartinatorilor cateva informatii: mai dureaza o ora pana vin analizele, pacientul e linistit, deocamdata asteptam alt consult, etc. Oamenii sar sa ma imbratiseze cu lacrimi in ochi pt 3 cuvinte si un zambet pe care il ofer chiar daca e 3 noaptea. Nu imi e greu si nici nu ma laud, ci pur si simplu ma simt bine ca am reusit sa ii linistesc intr-un moment critic. De cele mai multe ori sar sa imi bage bani in buzunar de parca le-as fi zambit ca sa ma plateasca. Ma intristez, desi stiu ca asa sunt obisnuiti, si ii refuz bland. Sunt si eu infometata, obosita, trista sau ma doare capul dar un zambet de al lor si un "multumesc" ma fac sa ma simt bine si sa uit. Asta le ofer si eu lor!
Si ma uit in jurul meu si ...vreau sa fug!
Vreau si ma zbat sa emigrez!
Toate bune!
No comments:
Post a Comment